A storia di i lapidari
In poche parole, i lapidari sega, taglia e lucida e pietre preziose e semi-preziose per palesare a so brillantezza è espose tutti i so culori. Hè un attore essenziale in u mondu di i ghjuvelli.
U tagliu di petri preziosi è di petri fini si prisenta in Ginevra à u XIIImu seculue seculu. Ma era solu in u 16e seculu, quandu l'orologi cattolici fughjenu a persecuzione protestante in Ginevra è s'installanu in u Jura, l'industria lapidaria si sviluppa in Francia per u tagliu di rubini di orologi (contrapivoti) è più tardi, per i ghjuvelli in pietre fini. U tagliu di petra hè stata fatta principarmenti in l'invernu, cum'è l'attività esterna hè stata ridutta. In u 18u seculue seculu, i cutters di Jura cuminciaru à esporà i so prudutti à Parigi è i primi brillanti cù 32 facetti apparsu. Certi paesi campavanu soprattuttu di tagliu di pietre preziose : hè u casu di Septmoncel, Les Molunes, Lajoux, Lamoura…. Trà Parigi è a regione Jura, apparsu i primi strass è minerali sintetici, doppie è triplettes. U metudu di taglio hè ancu evoluzione è u casu meccanicu pò piglià diverse forme. Puderà taglià una petra, dopu 2, dopu 4. Infine, u detentore di petra pò tene 100 petre à tempu. I prucessi tandu appariscenu per cutà e 32 facce di un brillanti in una volta.


« Dopu avè curatu l’animali è mungitu, u coppiu di paisani tagliava è lucidava pè l’attellu di a cità o di u paese. L'omu hà operatu a so grindstone di ramu cù a manu manca da una manivela situata à a mità manca di u bancu di travagliu rusticu è solidu di 4 gambe; cù a so manu diritta prisintò un supportu di petra nantu à a macina è per frecce successive tagliò a petra facet after facet. A so mòglia, davanti à ellu, pulì e petre nantu à una rota di bronzu più morbida rivestita da una polvera abrasiva : tripoli.
Saint-Louis avendu appruvatu i statuti di a Cumpagnia di orafi, cristalleri o lapidari (più tardi chjamati lapidari) diventa naturalmente u patrone di sta corporazione. I lapidari avianu a so festa a 1a dumenica d'aostu (Saint-Etienne).
LE HAUT-JURA oublié, Daniel CHAMBRE (1998)
Hè stimatu ch'ellu ci era trà 1 000 è 10 000 lapidarii sicondu u periodu, trà u XVIIIesimu.e è u principiu di u XXmu seculue seculu in u Jura è più particularmente in u Haut Jura. Oghje, ùn ci sò chè una decina, o ancu una centu, di lapidarii prufessiunali in Francia. In paragone, a Tailanda sola hà parechje decine di millaie di lapidarii, u cutting hè ancu assai presente in India è Sudamerica (principalmente Brasile è Culumbia).